1368 Views |  Like

Manifest pentru sanse egale

“Scopul nostru primordial in aceasta viata este sa ii ajutam pe ceilalti. Si daca nu ii putem ajuta, cel putin sa alegem sa nu ii ranim”(Dalai Lama)

poza

As putea scrie mult despre nedreptate… Sau despre usurinta cu care uneori oamenii ranesc alti oameni. M-am gandit insa ca ar fi mai potrivit sa privesc cu speranta catre un viitor in care vom invata sa avem compasiune unii pentru ceilalti.  Fiecare om e fragil si poate fi usor spart, asa cum arunci un bibelou pe o sosea de beton… Viata acesta nu e facuta pentru a ne pierde factorul uman ci pentru a castiga caldura,intelegere, intelepciune, toleranta, iubire pentru cei ce ne inconjoara.
Lucrurile care ne diferentiaza nu ne fac mai mult sau mai putin oameni decat ceilalti. Culoarea pielii, a parului, inaltimea, greutatea, etnia, nationalitatea nu trebuiesc privite ca niste bariere atunci cand vine vorba despre omenire. Suntem toti spirit, minte, suflet, carne si oase indiferent de ambalajul in care am fost “impachetati” atunci cand ni s-a hoatarat venirea pe lume… Nu avem nici vina nici merit pentru asta.
Un copil se naste exact asa cum trebuie sa se nasca el. Asa cum ii este destinat sau pregatit de undeva de sus. Acolo nu exista diferente, pentru El suntem toti fii sau fiice chiar daca noua ne e uneori greu sa intelegem. 
Alb, negru, galben, evreu, tigan, mulatru, gras, slab, urat, frumos, intreg fizic sau mental nu sunt alegeri pe care le putem face. Nu ne putem programa venirea pe lume in asa fel incat sa-i multumim pe toti ceilalti. Aici intervine toleranta, intelegerea, acceptarea, compasiunea pentru alte suflete care plang, rad, iubesc, sufera la fel ca noi.
Sangele nu are pe aceasta lume decat o singura culoare. Si daca ne curge prin vene trebuie sa fim fericiti , recunoscatori si multumiti ca am primit cel mai frumos dar pe care ni-l putea face divinitatea: viata.
Scriu aceste cuvinte inspirata de povestea lui Hainer, concurentul de la “Dansez pentru tine” si partenerul Nicoletei. Am avut ocazia sa-l intalnesc la repetitii sapatamana acesta pentru sarbatorirea celor 100 de editii a celei mai sensibile emisiuni.
Am strans mana unui tanar cald, mandru, linistit, inteligent, curat si pozitiv. Si am fost foarte impresionata de cum a reusit sa invinga nedreptatile ce i s-au facut de-a lungul vietii sale din cauza etniei pe care nu el si-a ales-o. Hainer e un om asezat, plin de viata si de bunatate. Nu recunosc in privirea lui niciuna dintre etichetele rele si inutile pe care societatea le pune uneori.
L-am vazut in culise emotionat, ingrijorat, pregatit, plin de speranta ca totul va fi bine si ca oamenii care s-au simtit nedreptatiti dintr-un motiv sau altul de-a lungul vietii lor ii vor intelege tristetea si visul.
Hainer lupta pentru o cauza nobila: sanse egale. Lupta pentru a demonstra ca un om trebuie masurat si judecat dupa faptele si intentiile sale, si  nu dupa niste idei preconcepute.
Cazul lui e special tocmai pentru ca sunt convinsa ca multi oameni au avut de suferit din cauza nedreptatilor facute de semenii lor.
Un copil caruia i s-a zis mereu sa stea in ultima banca, marginalizat  si batjocorit de ceilalti , nestiind de ce nu poate fi acceptat la fel ca ceilalti copii, nu poate creste altfel decat trist, abatut, confuz. Cu toate acestea Hainer a luptat cu el insusi pentru ca vrea sa demonstreze unei tari intregi ca merita o sansa, pentru ca el e un om bun si talentat, iar sufletele nu au culoare.
Cunosc rromi care au avut mereu o viata linistita si echilibrata si au studiat si au ajuns sa fie admirati in cercurile lor. Profesori de fizica,actori, interpreti muzicali fabulosi, doctori, instrumentisti admirati si premiati la nivel international, ambasadori, politicieni si nu in ultimul rand oameni simpli, prieteni.
Vineri seara eu voi sustine echipa lui Bogdan Boanta, pe Hainer si Nicoleta. Pentru ca sunt satula de etichete. Si pentru ca cred ca lucrurile cele mai frumoase si valoroase exista in sufletele oamenilor nu in “ambalajul” lor pentru  suntem toti egali in fata Domnului.
Dragostea pe care o oferim in prezent poate vindeca ranile trecutului. Cred asta din toata inima mea!

“Sub piele suntem cu totii frati. As vrea sa scap toata omenirea de pieile sale ca sa pot demonstra asta”. (Ayn Rand)