1698 Views |  Like

Eu si Achimossul meu

Zilele trecute am fost plecati cu barca intr-o plimbare in jurul Kefaloniei. Am mers numai eu cu Achimossu si restul familiei, iar Zori a ramas “la baza” cu mama si matusa mea. Nu stiam cat de mult soare va fi, cata umbra, cate valuri, etc., asadar am preferat sa mergem numai noi oamenii mari. 😉

IMG_8300

IMG_8030

Am avut parte de o excursie relaxanta, superba, iar Achimossu care a prins curaj dupa toate lectiile de inot de pana acum, a inotat in ape adanci, cu vesta bineinteles. Insa a inotat cu noi pana la mal! Nu va pot spune cat am fost de mandra!

IMG_8385(1)

Ape cristaline, voie buna, companie amuzanta, mancare traditionala pe barca gatita de mama celor cu care am plecat in excursie. Vis!

Achim a alergat pe toata plaja pustie pe care ne-am oprit la un moment dat si s-a amuzat tare cand adultii s-au uns cu namol.:) El nu a vrut sa se murdareasca, si trebuie sa va spun ca nici eu nu am incercat pentru ca am pielea destul de sensibila.

IMG_7829

Achim a fost atat de indragit de echipaj incat l-au lasat sa “conduca” barca la un moment dat. Va dati seama cat de mandru a fost! Nici macar nu s-a miscat de acolo pana nu i-au spus ei. A fost foarte responsabil!:)

Pe drumul de intoarcere am stat undeva la umbra si briza placuta ne-a molesit, iar Achim a adormit. Si am stat si l-am privit asa…. tot drumul. Mi-am incarcat sufletul cu atata frumos si poezie, si va spun ca in mod normal as fi scris una, insa era totul mult prea frumos, ca un tablou vivant, si nu am vrut sa deranjez ceea ce urmaream nici macar cu un gand, daramite cu un vers.

IMG_8294

Ma uitam la baietelul meu, caruia inca ii spun achimos, dar care a crescut, s-a inaltat, s-a lungit, a inflorit.

Processed with VSCO with c4 preset

Si ma gandeam la alte vacante in care era atat de mic si de pufos, si inca nu vorbea bine. I-am urmarit cu privirea fiecare linie si m-am minunat cum poate natura sa creeze atat de frumos totul.

Mi-am amintit astfel si de una dintre piesele mele favorite de la Aerosmith, pe care v-o las mai jos… asa, pentru atmosfera.

Sunt recunoascatoare pentru tot ceea ce am primit si pentru tot ceea ce traiesc. Iar cand imi vad copiii crescand, razand, sau pur si simplu respirand atunci cand dorm, imi cresc aripi pana la cer si dupa!

IMG_8049