2262 Views |  Like

Albastra si verde-turcoaz

 

“Am numarat nuante de albastru cat vad cu ochii. Astazi sunt sase in mare si patru pe cer.

Tablouri gigant naturale alcatuite din nori care plutesc deasupra noastra.
E atata liniste in cer si e pace si aici pe pamant. 

Imi soptesc valurile povesti secrete ale unei civilizatii care candva construia pentru zei piramide. Poate ca acum imi oglindesc talpile in locul in care altadata se imbaia o femeie cu parul lung si brun ce purta un colier in toate nuantele apei.

Nu poti sa nu iubesti palmierii. Chiar daca sufletul tau e plin de brazi. Frumosii palmieri care se leagana lenes in bataia vantului in nuante matasoase de verde, ce par a fi niste pene imense care gadila albastrul infinit al cerului…

Totul in jur e iubire. Nici nu imi pot imagina cum ar putea fi altfel. Am credinta ca fara iubirea divina lumea ar fi lipsita de culoare. Sunt inconjurata de atatea nuante de verde, turcoaz si albastru incat nu pot sa nu zambesc si sa multumesc intregului pentru ca am primit darul suprem: viata.

Ma gandesc pe rand la toti cei pe care ii iubesc si imi umplu clipa cu privirile si zambetele lor.

Sunt mama si fiica, nor, raza de soare si zbor prin mine cu aripi de pescarus.

Imi vad cu ochii mintii fiul zambind si ii doresc sa traiasca multe astfel de zboruri…si clipe.

Ma imbrac in iubirea pentru viata ca intr-o mantie fermecata si o port peste linia orizontului dincolo de ultima nuanta de albastru inchis.

Sunt cer si mare si imi place. Cine a zis ca pentru a cunoaste iubirea trebuie neaparat sa fii om?

Zambesc cat toata privelistea pe care o pot cuprinde in suflet si multumesc inca o data. Pentru mine zambetul interior e rugaciunea suprema.

O sa ma intorc acasa albastra si verde-turcoaz. Ce bine ca le pot lua cu mine pe toate in amintire!

Cand o sa fiu mare o sa ma fac orizont.

 

Cu dragoste, Catalina